Orator of The Free Lodge

Francmasoneria nu face prozelitism. După deviza 2B1Ask1 (To be one, ask one), cel care trebuie să facă primul pas este cel care caută Lumina. Va fi de datoria lui să îşi găsească şi să-şi recunoască Maestrul, aşa cum Maestrul, la rândul său, este atent la cei dinprejurul său care ar putea fi la un moment dat candidaţi la iniţierea masonică.

Odată ce şi-a întâlnit maestrul, Novicele se pregăteşte pentru a fi primit în Lanţul de Unire în inima lui străduindu-se să îi iubească pe toţi oamenii ca pe fraţii săi. Pentru că Francmasoneria este înainte de toate, o Frăţie, o Comunitate Fraternă.

Iniţierea ceremonială are loc într-o Lojă alcătuită din şapte oameni. Loja este condusă de un preşedinte, numit Venerabilul Maestru al Lojii şi de alţi doi Maeştrii numiţi Supraveghetori.

. Aceşti Ofiţeri, împreună cu Secretarul şi Oratorul, sunt cele cinci Lumini ale Lojei. Dar este nevoie de cel puţin şapte Fraţi reuniţi pentru ca Loja să fie perfectă, aptă de a conferi iniţierea.

Îndatoririle unui Discipol Mason sunt să se ferească de viciu şi să practice virtutea, preferând tuturor lucrurilor Justiţia şi Adevărul. Noi înţelegem Virtutea ca forţa de a face binele. Ea este publică, atunci când este închinată societăţii, este privată când e exercitată în mod dezinteresat, în favoarea indivizilor, şi este domestică atunci când priveşte îndatoririle faţă de familie. Virtutea nu se opreşte nici în faţa sacrificiului, nici în faţa morţii, atunci când este vorba de îndeplinirea unei îndatoriri. Prin practica Virtuţii, discipolul va urmări stăvilirea clocotului pasiunilor ce tresaltă în piept, ocrotind capul de exaltaţia febrilă, susceptibilă de a compromite luciditatea spiritului nostru. La sfârşitul uceniciei, el va putea exclama:

,,Sunt în deplină stăpânire de sine, şi pot judeca totul cu imparţialitate!”